Dislipidemiile și boala aterosclerotică

Dislipidemiile reprezintă un grup de tulburări caracterizate prin modificări ale nivelurilor lipidelor din sânge, în special ale colesterolului și trigliceridelor. Aceste anomalii lipidice constituie factori de risc majori pentru dezvoltarea bolii aterosclerotice, o afecțiune în care arterele se îngustează și se rigidizează din cauza acumulării de plăci de aterom. Înțelegerea relației dintre dislipidemii și boala aterosclerotică este foarte importantă în prevenția și gestionarea eficientă a complicațiilor cardiovasculare.

Dislipidemiile pot fi clasificate în funcție de cauze și profilul lipidic afectat:

1. Dislipidemii primare: Acestea au o componentă genetică și includ:

   • Hipercolesterolemia familială: Caracterizată prin niveluri ridicate de LDL-colesterol încă din copilărie, crescând riscul de boală coronariană precoce.

   • Hiperlipidemia combinată familială: Se manifestă prin creșteri ale LDL-colesterolului și trigliceridelor, fiind asociată cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare.

2. Dislipidemii secundare: Apar ca urmare a unor factori externi sau afecțiuni preexistente, precum:

   • Diabetul zaharat: Poate duce la creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului.

   • Hipotiroidismul: Asociat cu niveluri crescute de LDL-colesterol.

   • Obezitatea: Contribuie la creșterea trigliceridelor și scăderea HDL-colesterolului.

   • Consumul excesiv de alcool: Poate determina creșterea trigliceridelor.

Ateroscleroza este un proces care implică acumularea de lipide, celule inflamatorii și alte componente în peretele arterial, formând plăci de aterom. Dislipidemiile joacă un rol central în inițierea și progresia acestui proces:

• LDL-colesterolul: Nivelurile ridicate de LDL-colesterol favorizează pătrunderea acestuia în peretele arterial, unde suferă oxidare, declanșând o reacție inflamatorie și formarea plăcilor de aterom.

• HDL-colesterolul: Acționează protectiv prin transportul colesterolului din pereții arteriali către ficat pentru eliminare. Nivelurile scăzute de HDL-colesterol reduc această protecție, facilitând progresia aterosclerozei.

• Trigliceridele: Nivelurile crescute de trigliceride sunt asociate cu particule mici și dense de LDL, care sunt mai aterogene.

Dislipidemiile nu acționează izolat; ele interacționează cu alți factori de risc, amplificând probabilitatea dezvoltării bolii aterosclerotice:

• Hipertensiunea arterială: Presiunea crescută asupra pereților arteriali poate accelera leziunile endoteliale și formarea plăcilor de aterom.

• Fumatul: Contribuie la oxidarea LDL-colesterolului și la disfuncția endotelială, potențând efectele dislipidemiilor.

• Sedentarismul: Lipsa activității fizice este asociată cu niveluri scăzute de HDL-colesterol și creșterea trigliceridelor.

• Dieta bogată în grăsimi saturate și trans: Conduce la creșterea LDL-colesterolului și a trigliceridelor.

Consecințele clinice ale aterosclerozei depind de arterele afectate și de severitatea obstrucției:

• Boala coronariană: Îngustarea arterelor coronare poate duce la angină pectorală și infarct miocardic.

• Boala cerebrovasculară: Ateroscleroza arterelor carotide sau cerebrale poate provoca accidente vasculare cerebrale.

• Boala arterială periferică: Afectarea arterelor membrelor inferioare se manifestă prin claudicație intermitentă și, în cazuri severe, gangrenă.

Identificarea dislipidemiilor și evaluarea riscului aterosclerotic implică:

• Profilul lipidic: Măsurarea nivelurilor de LDL-colesterol, HDL-colesterol și trigliceride.

• Evaluarea factorilor de risc: Analiza prezenței altor factori de risc cardiovasculari, precum hipertensiunea, diabetul și istoricul familial.

• Scoruri de risc: Utilizarea instrumentelor precum SCORE pentru estimarea riscului de evenimente cardiovasculare majore.

Managementul dislipidemiilor și prevenirea bolii aterosclerotice implică o abordare multimodală:

1. Modificări ale stilului de viață:

   • Dieta: Adoptarea unei alimentații sărace în grăsimi saturate și trans, bogată în fibre și acizi grași omega-3.

   • Activitatea fizică: Exercițiile regulate contribuie la creșterea HDL-colesterolului și reducerea trigliceridelor.

   • Renunțarea la fumat: Reduce stresul oxidativ și îmbunătățește funcția endotelială.

   • Controlul greutății: Pierderea în greutate ajută la îmbunătățirea profilului lipidic.

2. Tratament medicamentos:

   • Statine: Scad LDL-colesterolul și reduc inflamația vasculară.

   • Fibrati: Utili în reducerea trigliceridelor și creșterea HDL-colesterolului.

   • Ezetimib: Scade absorbția colesterolului la nivel intestinal.

   • Inhibitori PCSK9: Reduc semnificativ LDL-colesterolul la pacienții cu risc cardiovascular crescut.

Dislipidemiile reprezintă un factor de risc major pentru boala aterosclerotică, influențând negativ sănătatea cardiovasculară. Diagnosticul precoce, modificările stilului de viață și tratamentul adecvat pot preveni complicațiile grave. O abordare individualizată, bazată pe evaluarea riscului cardiovascular global, este esențială pentru gestionarea eficientă a dislipidemiilor și reducerea impactului lor asupra sănătății populației.